Fostul comunist și socialist Ion Ceban, primar al Chișinăului, dar și deputat pentru o lună, spune că la un moment dat va trebui să recunoaştem că „Moldova a ratat şansa de a adera la UE din cauza că nu şi-a făcut bine temele pentru acasă”. Motivul – „capturarea statului” și nerespectarea drepturilor omului. Mai mult, Ceban consideră că „se face o mare greşeală atunci când integrarea europeană este percepută numai prin prisma standardelor pe care trebuie să le preluăm, dar şi a procedurilor tehnice pe care trebuie să le urmăm”.
Într-o postare pe pagina s-a de Facebook, Ceban a încercat să facă o analiză, mai mult politizată, cu critici la actuala guvernare. Liderul MAN se arată îngrijorat că integrarea europeană trebuie să nu mai fie tratată doar ca o temă politică, de campanie, ci ca un obiectiv național.
„Despre integrarea europeană a Republicii Moldova se vorbeşte mult în ultimii ani. În 2024 şi 2025, această temă a purtat şi un pronunţat caracter electoral, or, pe lângă faptul că a fost temă de campanie în prezidenţialele din 2024 şi în parlamentarele din 2025, am avut şi un referendum constituţional, care a trecut la limită, scoţând încă o dată în evidenţă cât de divizată este societatea noastră din acest punct de vedere.
Aşa sau altfel, dar e cert că integrarea europeană nu are alternativă, iar Moldova poate spera la un viitor demn şi prosper doar fiind parte a marii familii europene.
Însă, pentru ca acest obiectiv să fie realizat, este foarte important ca integrarea europeană să nu mai fie tratată doar ca o temă politică, de campanie, ci ca un obiectiv naţional. Subiectul respectiv trebuie examinat din diverse puncte de vedere, lucru pe care mi-am propus să-l fac inclusiv prin această analiză.
Din start, trebuie de menţionat că, pentru a deveni membră a Uniunii Europene, orice ţară aspirantă trebuie să întrunească anumite criterii. Acestea sunt cunoscute ca şi Criteriile de la Copenhaga, deoarece au fost stabilite de Consiliul European la Copenhaga în 1993. Ulterior, au fost întărite de Consiliul European de la Madrid în 1995.
Dacă e să ne referim pe scurt la aceste criterii, ele prevăd: stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia, statul de drept, drepturile omului, precum şi respectarea şi protejarea minorităţilor; o economie de piaţă funcţională şi capacitatea de a face faţă presiunilor concurenţiale şi forţelor pieţei din UE, capacitatea de a implementa în mod eficace normele, standardele şi politicile care constituie legislaţia UE, precum şi aderarea la obiectivele politice, economice şi monetare ale Uniunii.
Dacă e să facem o scurtă retrospectivă a discuţiilor publice ce se poartă la tema aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, vedem că acestea nu se referă mai deloc la primele două dimensiuni”, se arată în mica analiză făcută pe Facebook.
Primarul capitalei spune că Republica Moldova este o mare restanţieră din acest punct de vedere, iar democraţia din Republica Moldova este una şubredă, statul de drept există mai mult pe hârtie, iar drepturile omului sunt periodic călcate în picioare.
„De facto, Republica Moldova este un stat capturat, în care instituţiile de stat sunt subordonate intereselor politice, dar nu celor ale cetăţenilor, şi deseori sunt folosite în lupta cu oponenţii politici. Sunt realităţi triste, care nu pot fi ascunse, chiar dacă cuiva ar putea să nu-i placă aceste constatări. De aceea, trebuie să facem concluziile necesare şi să readucem Moldova la normalitate deja la această etapă.
Exact aceeaşi situaţie e şi în cazul economiei. Indiferent de unele declaraţii optimiste care se fac la temă, este absolut evident că economia stagnează (lucru confirmat inclusiv de statistica oficială). Exporturile sunt în cădere liberă, agricultura – la fel, investitorii străini ocolesc Moldova, producătorii autohtoni nu sunt protejaţi deloc etc.
E clar că, în aceste condiţii, despre capacitatea economiei naţionale de a face faţă presiunilor concurenţiale şi de a se integra în economia comunitară nu se poate vorbi. Părerea mea este că se face o mare greşeală atunci când integrarea europeană este percepută numai prin prisma standardelor pe care trebuie să le preluăm, dar şi a procedurilor tehnice pe care trebuie să le urmăm.
Problema trebuie privită în întreaga ei complexitate şi trebuie acţionat corespunzător. Iar aceasta înseamnă că, de rând cu standarde şi proceduri, deja la această etapă trebuie să ne preocupe serios starea democraţiei, a statului de drept, a drepturilor omului, a economiei naţionale etc. În caz contrar, la un moment dat va trebui să recunoaştem că Moldova a ratat şansa de a adera la UE din cauza că nu şi-a făcut bine temele pentru acasă”, conchide edilul.
