Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat joi pentru o „pace demnă”, în timp ce Statele Unite au prezentat un plan, văzut de AFP, care prevede în special cedarea regiunilor Doneţk şi Luhansk din est.
Aceste două regiuni revendicate de Moscova, precum şi Crimeea anexată de Rusia în 2014, ar fi „recunoscute de facto ca ruseşti, inclusiv de către Statele Unite”, potrivit acestui proiect de soluţionare a conflictului.
Kievul ar trebui, de asemenea, să se angajeze să nu adere niciodată la NATO şi nu ar beneficia de forţe de menţinere a păcii, chiar dacă planul prevede avioane de luptă europene în Polonia pentru a proteja ţara.
Un oficial american a declarat joi că planul american pentru Ucraina include garanţii de securitate din partea Washingtonului şi a aliaţilor săi europeni echivalente cu cele ale NATO, în cazul unui viitor atac, confirmând informaţiile din presă.
Casa Albă a subliniat că discuţiile privind acest plan sunt încă în curs, acesta fiind prezentat în contextul în care armata ucraineană, mai puţin numeroasă şi mai puţin echipată, se străduieşte să oprească avansul rus pe front.
Un plan în 28 de puncte
Planul american prezentat Ucrainei cuprinde 28 de puncte, dintre care cele mai importante sunt următoarele:
– Crimeea, anexată în 2014 de Moscova, ar fi cedată definitiv Rusiei.
– Kievul ar trebui să cedeze regiunile Doneţk şi Luhansk Rusiei. Armata ucraineană s-ar retrage din partea regiunii Doneţk pe care o controlează în prezent şi care ar deveni o zonă tampon demilitarizată aparţinând Rusiei. Aceste două regiuni, precum şi Crimeea, ar fi „recunoscute de facto ca fiind ruseşti, inclusiv de către Statele Unite”.
Getty Images
– Regiunile Herson şi Zaporojie, din sudul ţării, ar fi împărţite în funcţie de traiectoria actualei linii de front.
– Centrala nucleară de la Zaporojie ar fi repusă în funcţiune sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), iar producţia sa de energie electrică ar fi distribuită în proporţie de 50 % Ucrainei şi 50 % Rusiei.
– Armata ucraineană ar fi limitată la 600.000 de militari.
– Kievul ar renunţa la aderarea la NATO şi ar înscrie acest angajament în Constituţia sa. Alianţa Nord-Atlantică ar exclude, la rândul său, în statutul său, orice aderare viitoare a ţării. NATO s-ar angaja să nu staţioneze trupe în Ucraina, iar avioanele de luptă europene ar fi amplasate în Polonia.
– Ucraina ar fi, în schimb, „eligibilă” pentru aderarea la Uniunea Europeană.
– Planul american prevede semnarea unui „pact de neagresiune” între Rusia, Ucraina şi Europa.
– Propunerea americană prevede organizarea de alegeri în ţară în termen de o sută de zile.
– Ar fi prevăzut şi un plan de reconstrucţie, iar eforturile întreprinse de Statele Unite ar fi finanţate cu 100 de miliarde de dolari din activele ruseşti îngheţate în prezent.
– Dacă Rusia ar invada din nou Ucraina, ar avea de-a face cu un răspuns militar „coordonat” şi i s-ar impune din nou sancţiuni internaţionale.
– Punerea în aplicare a planului ar fi supravegheată de un „consiliu de pace” prezidat de Donald Trump.
Casa Albă susține că s-a consultat cu ucrainenii
„Preşedintele (Trump) susţine acest plan. Este un plan bun atât pentru Rusia, cât şi pentru Ucraina şi considerăm că este acceptabil pentru ambele părţi”, a susţinut joi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Ea a subliniat că Washingtonul a discutat atât cu ucrainenii, cât şi cu ruşii, după ce au apărut voci din partea ucraineană care deplângeau propunerile aliniate la condiţiile Moscovei.
Un responsabil american de rang înalt a subliniat pentru AFP că Kievul a cerut modificarea unui punct al planului, care prevedea un „audit” al ajutorului primit de ţară şi sancţiuni în caz de deturnare, în contextul în care Ucraina este zguduită de un grav scandal de corupţie.
În versiunea văzută de AFP, această noţiune de audit a dispărut, fiind înlocuită de promisiunea că „toate părţile implicate în acest conflict vor beneficia de o amnistie completă pentru acţiunile lor din timpul războiului”.
