Bulgaria admite că e neputincioasă în fața rachetelor sârbe și invocă România. Vucic spune că vecinii săi vor să atace Serbia

Prima desfășurare confirmată de rachete hipersonice în Europa, în afara Rusiei și Belarusului, a stârnit dezbateri intense în rândul politicienilor și analiștilor militari, scrie Novinite.

Recenta livrare de rachete chinezești CM-400 către Serbia, confirmată de președintele Aleksandar Vucic, a stârnit alarme în întreaga regiune, deoarece aceste arme sunt practic imposibil de interceptat cu sistemele S-300 existente ale Bulgariei.

Fotografii cu avioane sârbești MiG-29 înarmate cu CM-400 au circulat online, determinându-l pe președintele Vucic să confirme livrările la televiziunea de stat PTC. Potrivit acestuia, Serbia a primit deja un număr substanțial din aceste rachete, fiind așteptate și altele. Achiziția ar fi inclus concesii din partea Beijingului, deși detaliile financiare rămân nedivulgate.

Achiziția de rachete hipersonice marchează primul pas într-o modernizare mai amplă a armatei sârbe, bazându-se pe tehnologia și sprijinul din partea Rusiei, Chinei, Israelului, Iranului și Franței. BBC a menționat CM-400 ca o armă modernă, cu rază lungă de acțiune, cu impact regional semnificativ.

Dezvoltată de China Aerospace Science and Industry Corporation (CASIC) și dezvăluită pentru prima dată în 2012, CM-400 este o variantă de export a rachetei antinavă YJ-12. După lansare, aceasta urcă la aproximativ 40.000 de metri înainte de a coborî spre ținta sa la viteze apropiate de Mach 5.

Traiectoria sa complexă, combinată cu ghidarea prin satelit, navigația inerțială, sistemul radar și senzorii infraroșii, face ca interceptarea să fie extrem de dificilă. În funcție de configurație, poate transporta un focos antiaerian de 150 de kilograme sau un focos perforant de 200 de kilograme, capabil să vizeze nave, centre de comandă fortificate, aerodromuri sau instalații radar. Dimensiunile sale compacte și greutatea redusă permit desfășurarea de pe platforme precum avioanele de luptă F-17 din Pakistan. Afirmațiile privind eficacitatea sa în conflictul indo-pakistanez rămân neverificate, deși capacitatea sa de atac de precizie a atras atenția internațională.

Serbia acuză Croația, Albania, Kosovo și Bulgaria că se aliază pentru a o ataca

Integrarea cu aeronavele este, de asemenea, simplă. Avioanele MiG-29 sârbești necesită asistență minimă la bord, majoritatea sistemelor de țintire fiind încorporate în pilonul rachetei, lăsând doar o tabletă conectată wireless pentru ca pilotul să controleze arma. Comparativ, Ucraina a folosit racheta britanică Storm Shadow și AGM-88 NARM pentru a ataca ținte rusești de pe aeronave mai vechi, demonstrând o abordare similară în operațiunile de atac de precizie.

Serbia întreține 14 aparate MiG-29, modernizate după modele din epoca iugoslavă sau donate de Rusia și Belarus, și a comandat avioane Rafale din Franța, deși fără rachetele Meteor cu rază lungă de acțiune. Introducerea rachetei hipersonice chinezești CM-400 are loc pe fondul unei retorici din ce în ce mai agresive din partea Belgradului. Politicienii sârbi acuză Croația, Albania, Kosovo și chiar Bulgaria că formează alianțe cu intenția de a ataca Serbia – afirmații negate ferm de celelalte națiuni.

Recent, mass-media sârbă a difuzat, de asemenea, narațiuni istorice care revendică teritorii în Bulgaria, sugerând că „adevărata graniță” se află de-a lungul râului Iskăr și că unele locuri sunt „bulgarizate cu forța”. Analiștii notează că, până de curând, apartenența la NATO și operațiunile multinaționale de menținere a păcii în Kosovo au oferit un tampon împotriva escaladării. Cu toate acestea, schimbările în politica externă a SUA și atenția redusă la securitatea europeană sub conducerea lui Donald Trump au stârnit îngrijorări cu privire la potențiale conflicte regionale.

Rachetele hipersonice intensifică aceste îngrijorări. Croația, de exemplu, se înarmează și recrutează rapid soldați, dar nu dispune de sisteme moderne de apărare aeriană la scară largă.

CM-400, dacă este lansat din spațiul aerian sârbesc, ar putea teoretic amenința situri cheie bulgare, inclusiv baza aeriană Graf Ignatievo și centrala nucleară Kozloduy. Cea mai avansată apărare aeriană a Bulgariei, S-300, este un sistem moștenit din anii 1980, cu modernizare limitată, oferind o capacitate minimă împotriva unor astfel de rachete de mare viteză.

Bateriile Patriot din România și Grecia, cele mai bune sisteme de apărare din această regiune

Până la sfârșitul anului viitor, Bulgaria ar putea desfășura sisteme germane IRIS-T SLM, eficiente împotriva aeronavelor, dronelor și rachetelor de croazieră, dar nu și împotriva amenințărilor hipersonice. Diehl Defense dezvoltă varianta IRIS-T NYDEF pentru a contracara astfel de rachete, însă aceasta nu va fi disponibilă la timp pentru a aborda vulnerabilitățile actuale. Bateriile Patriot din Grecia și România rămân cel mai fiabil factor de descurajare regional.

Contextul este amplificat de amenințările percepute la adresa Serbiei însăși. Politicianul Vladimir Djukanovic, din partea Partidului Progresist Sârb de guvernământ, a susținut că un eventual atac al Croației, Albaniei și Kosovo este inevitabil odată ce conflictele mai ample se vor potoli. El apără politica Serbiei de „înarmare până la dinți” ca fiind necesară pentru descurajare și supraviețuire.

Deși Bulgaria a declarat în repetate rânduri că nu se va alătura niciunei alianțe militare în afara NATO, Croația, Albania și Kosovo au semnat o declarație de cooperare în domeniul apărării la Tirana, pe 18 martie 2025.

Acordul trilateral se concentrează pe consolidarea capacităților militare prin exerciții comune, schimb de experiență, instruire și îmbunătățiri ale interoperabilității. Cooperarea se extinde și la amenințări hibride, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Semnatarii și-au reafirmat angajamentul față de integrarea euro-atlantică, inclusiv NATO, și au susținut participarea Kosovo la programe precum Parteneriatul pentru Pace, menite să consolideze legăturile de alianță.

În concluzie, achiziționarea de către Serbia a rachetelor hipersonice CM-400, combinată cu o retorică regională tensionată și o cooperare emergentă în domeniul apărării în țările vecine, semnalează o schimbare potențial transformatoare în dinamica de securitate din Balcani. Capacitățile acestor rachete, împreună cu limitările actuale ale apărării aeriene ale Bulgariei, evidențiază vulnerabilitatea regiunii la amenințările de precizie de mare viteză și subliniază dependența de sistemele aliate, precum bateriile Patriot, pentru o descurajare eficientă.