În plus, a precizat că toate creşterile de salarii, pensii care au avut loc până în prima jumătate a anului 2025 s-au bazat pe o îndatorare fără limită.
„Noi am intrat într-o situaţie practic fără ieşire, ca urmare a unor politici imprudente, să folosesc cuvântul acesta foarte blând, începând din 2017. Am avut din 2017 politici care nu au mai respectat echilibrele bugetare. Am trecut şi prin două crize importante. A fost întâi pandemia. După pandemie am avut criza energetică indusă intenţionat de Rusia care a atacat Ucraina. Noi, în loc să ne oprim puţin cu avântul cheltuielilor bugetare, de fapt, el a ajuns la paroxism în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. Este un deficit uluitor de mare pentru că s-a produs într-un an fără niciun fel de criză. Tot Fondul de Rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic. Fondul de Rezervă trebuie cheltuit numai şi numai pentru crize”, a declarat Eugen Rădulescu la Digi 24, conform News.ro.
El a explicat că toate creşterile de salariile şi de pensii s-au bazat pe o îndatorare fără limită.
„În momentul în care ai un deficit atât de mare bugetar, care se corelează cu un deficit aproape la fel de mare de cont curent, asta înseamnă că ţara trăieşte cu mult deasupra mijloacelor sale. Creşterile de salarii, de pensii, de investiţii toate cele care au fost până în prima jumătate a lui 2025 s-au bazat pe o îndatorare fără limită. Această îndatorare fără limită are o limită. Vine ziua în care nu mai primeşti bani. Şi să ştiţi că ajungând deja cu datoria publică la un fatidic 60% din PIB şi când spun fatidic este că el este suma trecută în tratatul de la Maastricht ca nivel maxim de îndatorare pentru zona euro”, a transmis consilierul guvernatorului BNR.
El a adăugat că România va plăti în acest an 3% din PIB numai dobânzi, mai mult decât toate cheltuielile pentru învăţământ. Eugen Rădulescu a mai spus că economia nu poate fi refăcută fără să se treacă „prin reducerea deficitului bugetar” şi a subliniat că deficitul bugetar reprezintă „o extrem de gravă problemă la adresa viitorului României”.
Ce arată execuția bugetară din primele luni ale anului 2026
Execuția bugetară pe primele două luni din 2026 arată o îmbunătățire a finanțelor publice, cu un deficit redus la jumătate față de anul trecut, în timp ce veniturile au crescut puternic, iar restituirile de TVA au injectat 7 miliarde lei în economie.
„Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit în termeni nominali de 14,23 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB, în scădere la jumătate față de deficitul de 30,24 miliarde lei, respectiv de 1,58% din PIB, aferent celor două luni ale anului 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB”, arată Ministerul Finanțelor într-un comunicat.
La finalul lunii februarie, invitat la emisiunea iBani, moderată de Ștefana Todică, ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a anunțat că bugetul a avut în ianuarie, nu „gaură” (deficit – cheltuieli peste venituri), ci excedent, respectiv că nivelul cheltuielilor a fost sub cel al veniturilor.
Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 850 de milioane de lei, respectiv 0,04% din PIB, faţă de deficitul de 11,01 miliarde de lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025. Este important de precizat că acest rezultat a venit pe fondul unui cumul de factori: România nu a avut buget, cheltuielile cu investițiile au fost reduse, salariile și pensiile au fost înghețate și s-a resimțit din plin atât creșterea taxelor și impozitelor din vara anului trecut cât și efectul inflației (TVA, de exemplu, a crescut inevitabil pentru că a fost aplicată unor prețuri mai mari).
