Un nou raport al experților norvegieni arată că Europa ar plăti de două ori mai mult dacă ar accepta cererile Rusiei pentru încheierea războiului, decât dacă ar continua să sprijine Ucraina.
Cedarea în fața cererilor Rusiei de a pune capăt războiului din Ucraina va costa Europa de două ori mai mult decât sprijinirea eforturilor Kievului de a câștiga conflictul, arată un nou raport elaborat de experți norvegieni.
Luând în considerare costurile politice, de apărare, umanitare și economice din perioada 2026-2029, experții de la Institutul Norvegian de Afaceri Economice și analiștii de risc Corisk au calculat că o victorie a Rusiei va costa Europa între 1,12 și 1,63 miliarde de euro, iar o înfrângere a Rusiei între 522 și 838 miliarde de euro, notează Kyiv Post.
Cercetătorii, specializați în politica de securitate, doctrina militară, sancțiuni și economie, au elaborat raportul pentru a ajuta factorii de decizie să se concentreze asupra ambelor scenarii. Echipa a studiat modul în care cele două rezultate ar putea afecta nevoile de securitate și cheltuielile de apărare ale Europei. În ambele scenarii, ei au prevăzut că Europa va trebui să furnizeze cea mai mare parte a sprijinului, cu contribuții din partea aliaților precum Canada și Japonia în ambele scenarii.
De asemenea, ei presupun că SUA vor înceta să mai sprijine Europa și apărarea Ucrainei, dar vor continua să vândă arme ambelor părți.
Scenariul 1: Victoria parțială a Rusiei
Primul scenariu pune următoarea întrebare: Care vor fi costurile pentru Europa și aliații săi dacă Rusia va câștiga sau va reuși să neutralizeze Ucraina din punct de vedere militar și politic?
„Acesta presupune că Rusia va obține victorii militare decisive, va ocupa mai mult teritoriu spre vest, în direcția râului Dnipro, și va reuși să preseze Ucraina să accepte un acord de pace clar dezavantajos.”
Acest rezultat ar costa Europa între 1,5 și 2,5 % din PIB, sau aproximativ 1,63 miliarde de euro. Autorii estimează că ar fi necesare 256 de miliarde de euro pentru o reînarmare accelerată a țărilor baltice și a zonei arctice nordice, pentru un sprijin sporit acordat Ucrainei și până la 952 de miliarde de euro pentru ajutor suplimentar acordat refugiaților care fug spre vest.
Rusia ar putea, de asemenea, să „elibereze” resurse militare și să le direcționeze către frontierele NATO cu țările baltice și nordice, precum și cu Belarus și Moldova. Acest lucru ar putea „duce la confruntări care amenință Europa așa cum o cunoaștem”, se arată în raport.
Ei estimează că, dacă Rusiei i se va permite să obțină o victorie parțială, între șase și 11 milioane de refugiați vor încerca să migreze în Europa, ceea ce va costa până la 275 de miliarde de euro pe an.
„În cel mai rău scenariu, Ucraina va deveni un așa-numit «stat eșuat»”, afirmă autorii.
Scenariul 2: Victoria parțială a Ucrainei
Al doilea scenariu pune întrebarea: „Care sunt costurile pentru a permite Ucrainei să reziste atacurilor rusești și să recâștige posibilitatea unei contraofensive limitate?”
„Acest lucru presupune ca forțele armate ale Ucrainei să reușească să oprească expansiunea rusă și să asigure o mai bună acoperire a apărării aeriene pe întreg teritoriul Ucrainei. Ca urmare a succeselor militare ucrainene, Rusia își schimbă calculele și încearcă să pună capăt ostilităților.”
Cercetătorii au calculat că acest scenariu ar costa țările europene 0,9 % din PIB-ul lor, sau maximum 838 de miliarde de euro, în următorii patru ani.
„Adică aproximativ jumătate din costurile care vor fi suportate în cazul unei victorii rusești. Confiscarea activelor rusești înghețate va reduce aproape la jumătate aceste costuri”, se arată în raport.
În plus, în cazul unei victorii parțiale a Ucrainei, cercetătorii estimează că până la 1,5 milioane de persoane se vor întoarce în țara lor natală.
„Susținem că al doilea scenariu ar putea schimba calculul cost-beneficiu al Rusiei și, astfel, ar oferi cea mai realistă cale către negocieri care pot pune capăt războiului”, concluzionează autorii.
SUA, depășite
Cercetătorii au afirmat că există o „nevoie urgentă” ca Europa să preia „inițiativa și responsabilitatea” eforturilor diplomatice de a pune capăt războiului. De asemenea, Europa trebuie să elaboreze un plan propriu, care să nu implice SUA și să nu se bazeze pe leadership-ul acesteia, spun ei.
Pentru a-și susține afirmația, ei subliniază propunerea în 28 de puncte a SUA pentru încheierea războiului, care a fost elaborată cu contribuția Rusiei și a fost divulgată presei săptămâna trecută.
Aceasta arată că președintele Donald Trump și administrația sa „nu sunt la curent cu problemele reale în joc” și „interpretează greșit” ceea ce este necesar pentru „asigurarea stabilității și siguranței Ucrainei și Europei”, afirmă autorii raportului. Planul Europei ar trebui să se concentreze pe „creșterea presiunii militare și economice asupra Moscovei”, au afirmat cercetătorii.
Aceștia nu văd niciun motiv pentru a avea încredere în Vladimir Putin, scriind: „Pe parcursul întregului război, conducerea Rusiei nu a dat niciodată dovadă de bună-credință, de disponibilitate pentru compromis sau de o dorință sinceră de a negocia”.
