Atacurile au perturbat transportul maritim în Golful Persic, un furnizor importantă de combustibil şi produse petroliere pentru Europa. Întreruperea navigaţiei a crescut imediat preţurile la aceste produse. Acest lucru este probabil să crească preţurile carburanţilor la pompă şi să modifice previziunile Băncii Centrale Europene şi ale Băncii Angliei, forţând-o pe aceasta din urmă să amâne orice alte reduceri ale dobânzilor până când ceaţa războiului se va risipi.
Strâmtoarea Ormuz – o poartă cheie pentru exporturile din Golful Persic
Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman şi Iran, este o poartă cheie pentru exporturile statelor din Golf, cum ar fi petrolul, gazele şi produse chimice. Aproximativ 20% din petrolul global, inclusiv cel provenit din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit şi Iran, trece prin Ormuz, împreună cu volume mari de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar.
După ce s-a îndepărtat de energia rusească, după invadarea Ucrainei, Europa se bazează acum mai mult pe importurile din regiunea Golfului. Printre ţările europene, Marea Britanie, Italia, Belgia şi Polonia sunt cele mai dependente de importurile de GNL care trec prin Strâmtoarea Ormuz, conform datelor de la Administraţia SUA pentru Informaţii în Energie. De asemenea, ţările din Golful Persic sunt un exportator major de propan, butan şi etan, care sunt utilizate pentru încălzire, combustibil şi în agricultură, conform datelor firmei Kpler.
Peste 200 de nave, inclusiv petroliere şi nave pentru transportul de gaze lichefiate, au ancorat în jurul Strâmtorii Hormuz, ca urmare a conflictului din Iran, arată datele privind transportul maritim. Acest lucru a dus imediat la creşterea preţurilor la petrol şi gaze. Contractele futures pe Brent au crescut cu aproape 8%, ajungând la 78 de dolari pe baril, în timp ce, la hub-ul din Amsterdam, gazele naturale se tranzacţionau în creştere cu 19%, până la 38 de euro pe megawatt-oră (MWh).
Previziunile BCE și actualizarea prețurilor energetice
În proiecţiile sale din decembrie 2025, BCE a mizat un preţ al gazelor naturale de 29,6 euro/MWh şi un preţ al ţiţeiului de 62,5 dolari per barilîn acest an.
BCE urmează să publice noile sale previziuni macroeconomice pe 19 martie, cu o dată limită pentru preţurile energiei şi alţi indicatori de piaţă cu trei săptămâni înainte – adică miercurea viitoare. Acest lucru ar implica o actualizare a proiecţiilor sale privind inflaţia energetică.
Cu toate acestea, analizele interne ale BCE arată că impactul creşterii preţului petrolului asupra inflaţiei este mult mai mare decât lovitura dată creşterii economice. Analiza din decembrie arată că o creştere permanentă de 14% a preţului petrolului şi gazelor ar reduce creşterea economică cu doar 0,1% în acest an şi ar creşte inflaţia până la 0,5%. Aceste impacturi ar avea o amploare similară anul viitor, apoi ar începe să se estompeze.
Conform sondajelor Reuters, economiile zonei euro şi ale Marii Britanii vor creşte cu 1,2%, respectiv 1% în acest an şi cu 1,4%, ambele, anul următor. Acesta este un ritm modest în comparaţie cu Statele Unite, unde PIB-ul este estimat să crească cu 2,5% şi 2,0% în 2026-27.
Compararea impactului actual cu criza energetică din 2022
Însă chiar şi aşa impactul ar fi mic în comparaţie cu şocul din 2022, când atacul Rusiei asupra Ucrainei a crescut costurile energiei. Aceasta a redus creşterea cu 1 punct procentual şi a crescut inflaţia cu 2 puncte procentuale, potrivit unui studiu al Comisiei Europene.
Un euro relativ puternic ar putea, de asemenea, să atenueze impactul, deoarece energia este evaluată în dolari. În plus, impactul asupra creşterii ar urma să fie unul temporar, deoarece economia se poate ajusta, deci nu există un impact de durată asupra producţiei potenţiale, a argumentat BCE într-un studiu separat.
Investitorii nu se aşteaptă la nicio acţiune rapidă din partea BCE, care ar urma să menţină dobânzile nemodificate pentru restul anului. Banca centrală a zonei euro nu reacţionează la volatilitatea pieţei pe termen scurt şi ignoră, de asemenea, creşterile tranzitorii ale preţurilor la energie.
Aşadar, orice reacţie va depinde de durata conflictului şi de cât de mult se extinde. Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat duminică că operaţiunea cu Iranul ar putea dura patru săptămâni.
Posibile efecte pe termen lung ale unui conflict prelungit
În aceste condiţii, economiştii de la Commerzbank nu văd niciun impact semnificativ dacă războiul ar dura doar câteva săptămâni. Însă, dacă situaţia s-ar prelungi timp de câteva luni, au estimat că inflaţia din zona euro ar creşte probabil cu cel puţin 1 punct procentual, iar creşterea economică ar fi cu câteva zecimi de punct procentual mai mică. Mai mult, inflaţia din zona euro, este acum la 1,7%, sub ţinta BCE, aşa că o creştere modestă nu ar pune în pericol obiectivul privind stabilitatea preţurilor.
BCE se îngrijorează în mod normal dacă un şoc inflaţionist unic începe să afecteze aşteptările pe termen lung privind preţurile şi se infiltrează în tendinţele mai largi de stabilire a salariilor şi a preţurilor prin aşa-numitele impacturi de runda a doua. Însă va dura mai multe luni până aceste efecte se vot materializa, aşa că este de aşteptat ca, deocamdată, BCE să spună că se uită dincolo de volatilitatea temporară, dar rămâne atentă la evoluţii.
