Rusia a intensificat atacurile asupra sudului Ucrainei, vizând porturile, infrastructura energetică și transportul din Odesa. Ucraina susține că scopul este blocarea accesului la Marea Neagră și perturbarea livrărilor NATO prin România.
Rusia şi-a intensificat atacurile masive asupra sudului Ucrainei în ultimele zile, lovind în mod repetat porturile, infrastructura energetică şi sistemul de transport din regiunea Odesa, în ceea ce guvernul ucrainean descrie drept o încercare de a bloca accesul Kievului la Marea Neagră, iar unii comentatori cred că aceste atacuri ar putea urmări de asemenea să perturbe livrările de echipamente militare pentru Ucraina dinspre noul centru logistic al NATO care va fi operaţional în România, relatează luni agenţia EFE.
Atacurile cu drone şi rachete asupra celei mai mari regiuni a Ucrainei, esenţială şi datorită conexiunilor sale logistice cu România şi Republica Moldova, au continuat aproape neîntrerupt în ultimele zece zile. „Rusia încearcă să distrugă logistica maritimă prin atacuri sistematice asupra infrastructurii portuare şi energetice”, a declarat luni vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba.
Moscova susține scopuri militare
Aceste atacuri au exclusiv „scopuri militare”, susţine Moscova. Totuşi, după ce la sfârşitul lunii noiembrie două petroliere folosite la transportul petrolului rusesc au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat că Rusia îşi va „extinde paleta loviturilor împotriva navelor care intră în porturile ucrainene”, adică va recurge la represalii atât împotriva navelor ucrainene, cât şi a navelor din ţările occidentale care ajută Kievul în efectuarea acestor atacuri, şi a ameninţat de asemenea Ucraina cu tăierea completă a accesului acesteia la Marea Neagră.
Între timp, Ucraina a continuat sabotajele asupra navelor având legături cu Rusia, reuşind săptămâna trecută să lovească cu drone un petrolier chiar şi în Marea Mediterană.
Porturile regiunii Odesa au un rol crucial în economia ucraineană, prin aceste porturi tranzitând circa 60% din totalul exporturilor ucrainene, inclusiv 90% din exporturile de cereale, după ce Ucraina a reuşit să îndepărteze de coastele sale navele flotei ruse, în special prin atacuri cu drone maritime.
”Întrucât (ruşii) au eşuat pe uscat şi nici nu mai pot opera deschis pe mare, ei atacă acum din aer”, a explicat luni purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, care a admis că operaţiunile prin care Rusia lansează rachete balistice şi drone cu rază lungă de acţiune dinspre peninsula Crimeea ocupată reprezintă o provocare majoră.
Dronele ruseşti pătrund în regiunea de coastă dinspre mare, zburând adesea la altitudini foarte joase sau foarte mari, lăsând puţin timp apărării antiaeriene ucrainene să reacţioneze. Dar coridorul maritim pentru exporturile ucrainene este în continuare funcţional, în pofida atacurilor ruseşti, care au avariat o navă turcească pe 12 decembrie.
Perturbarea aprovizionării militare prin NATO
Unii analişti estimează că atacurile aeriene ale Rusiei urmăresc de asemenea perturbarea aprovizionării Ucrainei cu echipamente militare de la noul centru logistic al NATO ce urmează să devină operaţional în ianuarie în România, o platformă complementară celei folosite de NATO la baza Rzeszów-Jasionka, un aerodrom din sud-estul Poloniei.
Rusia a atacat de mai multe ori podul Maiaki, pe ruta care leagă Odesa de graniţa cu Republica Moldova şi România, perturbând temporar traficul rutier, reluat între timp după reparaţii rapide ale structurii.
Pe de altă parte, intensitatea atacurilor ruseşti a stârnit de asemenea îngrijorări cu privire la potenţiala ameninţare reprezentată de Transnistria, enclava din Republica Moldova aflată sub control rusesc, ce are o graniţă de circa 450 de kilometri cu Ucraina. Crearea unui coridor terestru între Crimeea şi acest teritoriu a fost menţionată de unii oficiali ruşi ca obiectiv militar.
Trupele ruse staţionate în Transnistria nu au însă forţă ofensivă şi prin urmare nu reprezintă un risc semnificativ pentru Ucraina, explică analiştii militari ucraineni, dar grupuri mici ar putea fi totuşi folosite pentru acţiuni diversioniste, crede unul dintre aceşti analişti, Oleksandr Kovalenko.
