Aderarea Bulgariei la zona euro de la 1 ianuarie înseamnă că o treime din cele 21 de state membre care au adoptat moneda unică europeană provin din Estul fost comunist, transmite Bloomberg.
Europa de Est efectuează cea mai puternică mişcare de până acum pentru a-şi asigura un loc în conducerea superioară a BCE (Banca Centrală Europeană). Candidaţi din Estonia, Letonia şi Croaţia sunt în cursă pentru a-i succeda vicepreşedintelui Luis de Guindos, al cărui mandat se încheie în mai. Chiar dacă vor pierde, alte trei din cele şase locuri ale Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene vor fi disponibile până la finalul lui 2027.
Există argumente puternice pentru numirea cuiva din regiune. Aderarea Bulgariei la zona euro de la 1 ianuarie înseamnă că o treime din cele 21 de state membre care au adoptat moneda unică europeană provin din Estul fost comunist, o pondere care garantează o voce mai puternică în cel mai influent organism de luare a deciziilor din cadrul BCE.
Dar drumul va fi dificil. Europa Occidentală îşi menţine importanţa economică mult mai mare, iar imposibilitatea de a sprijini un candidat comun ar putea spori divergenţele. În plus, în locul lui Luis de Guindos candidează doi politicieni de top: Olli Rehn, şeful Băncii Centrale a Finlandei şi fost comisar european, precum şi portughezul Mario Centeno.
Cei doi favoriți pentru postul de „Isărescu al Europei”
Economiştii care au participat la un sondaj realizat de cotidianul Financial Times (FT) înclină spre spaniolul Pablo Hernandez de Cos şi olandezul Klass Knot pentru a-i succeda lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), transmite EFE.
Foştii preşedinţi ai băncilor centrale din Spania şi Ţările de Jos se profilează drept candidaţi puternici pentru funcţia de preşedinte al instituţiei cu sediul la Frankfurt, poziţie care va deveni vacantă în noiembrie 2027, când expiră mandatul de opt ani al lui Lagarde.
Potrivit Financial Times, există mai mulţi candidaţi care au început să se poziţioneze pentru această poziţie pe fondul unei reorganizări majore a conducerii BCE în următorii doi ani. Atât preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, cât şi Isabel Schnabel, membru al consiliului director de la BCE, şi-au exprimat în mod public interesul pentru postul de preşedinte al BCE.
„Fiecare ţară are acelaşi vot în Consiliul guvernatorilor, deci are sens să credem că există necesitatea unui echilibru pentru poziţiile de top din BCE. În acest context, ar fi bine să avem pe cineva din Europa de Est”, a apreciat Atanas Pekanov, economist la Institutul Wifo din Viena, fost vicepremier al Bulgariei .
Realizarea acestui obiectiv ar fi un nou pas în procesul integrării care a început cu colapsul comunismului şi s-a amplificat după ce Uniunea Europeană a început să includă noi state membre începând din 2004. Trei ani mai târziu, Slovenia a adoptat euro, fiind apoi urmată de Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Croaţia şi Bulgaria.
Ar fi, de asemenea, o recunoaştere a recentei bravuri economice, mai impresionantă în contextul proximităţii de războiul Rusiei în Ucraina.
Ministrul sloven de Finanţe, Klemen Bostjancic, crede că Europa de Est „a fost neglijată”, şi nu doar în privinţa poziţiile de top din BCE, ci şi în UE. Problema este, de asemenea, în atenţia Parlamentului European, care intervievează candidaţii BCE şi poate întârzia numirile, deşi nu are drept de veto.
Ludotiv Odor, fost premier al Slovaciei şi acum membru al Comisiei pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European, a spus că ţările din Europa Centrală şi de Est (CEE) sunt „clar subreprezentate”.
„Sunt în favoarea unui echilibru geografic în cadrul Comitetului executiv al BCE. Dar competenţa este cel mai important criteriu”, a declarat oficialul.
Cea mai bună ocazie în care un est-european s-a apropiat de un loc în Board-ul BCE a fost în 2020, când fostul guvernator al Băncii Centrale a Sloveniei, Bostjan Jazbec, a pierdut în faţa olandezului Frank Elderson. Alţi oficiali din regiune au avut succes la Bruxelles şi mai sus: Valdis Dombrovskis din Letonia este comisar european din 2014, Kaja Kallas din Estonia este în prezent Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, iar Kristalina Georgieva din Bulgaria conduce FMI la Washington.
Cu toate acestea, ponderea economică a statelor estice din zona euro este modestă. Împreună, cele şapte ţări din regiune care are au adoptat moneda unică europeană sunt responsabile pentru mai puţin de 4% din PIB, comparativ cu peste 70% în cazul Germaniei, Franţei, Italiei şi Spaniei combinate.
Acesta ar putea fi un obstacol major. Cele mai mari economii cer în mod tradiţional să fie reprezentate în Board-ul BCE, şi este posibil ca cele mai multe locuri vacante să ajungă la ele.
”Va fi mult mai dificil să satisfacă cererile tuturor”, a apreciat Shahin Vallee, de la Consiliul german pentru relaţii externe. Cu toate acestea, Vallee crede că de data aceasta va câştiga Europa de Est, pariind pe guvernatorul Băncii Centrale a Croaţiei, Boris Vujcic, dar şi pe omologii săi din Letonia şi Estonia, Martins Kazaks şi Madis Muller.
Vujcic „este probabil cel mai bine poziţionat pentru a reprezenta interesele regiunii, înaintea termenului limită din 9 ianuarie pentru desemnarea candidaţilor pentru funcţia de vicepreşedinte. O decizie ar putea fi anunţată după 10 zile”, a explicat Vallee.
Cu toate acestea, dintre cei 70 de economişti care au participat la un sondaj derulat de cotidianul Financial Times pe tema următorului preşedinte al BCE, 26% l-ar alege pe spaniolul Hernandez de Cos pentru a-i urma lui Lagarde. Klass Knot, al cărui al doilea mandat de şapte ani ca guvernator al băncii centrale olandeze s-a încheiat în luna iunie, a fost susţinut de 24% dintre respondenţi, proveniţi din sectorul privat, think tank-uri şi universităţi.
